Scrisoarea pentru o țară liberă

Victor ține un plic gol spre lumina veiozei. „Cum află oamenii o veste mare?” întreabă el. Maria se așază lângă el. Dan zâmbește: „Uneori, vestea călătorește încet, de la un om la altul.”

În 1877, România își proclamă independența și luptă alături de Rusia împotriva Imperiului Otoman.

Dan nu descrie luptele. În poveste, o scrisoare imaginară călătorește spre o familie care așteaptă vești. „A ajuns?” întreabă Victor. După război, independența României este recunoscută în 1878.

În 1881, România devine regat.

În orașe se ridică clădiri, poduri și școli, dar viața nu este ușoară pentru toți. Victor pune plicul lângă lampa desenată. „Acum aveau tot ce le trebuia?” „Nu. Un titlu nou nu rezolvă toate greutățile”, spune Maria. Pe atlas se deschide o hartă din vremea unui război mare.

Maria pune plicul lângă atlas. „Mâine deschidem harta cu multe culori”, spune Dan. Victor cască și îi cere Mariei să mai stea puțin. Ea îi ține mâna până când adoarme.