Victor împarte culorile

Seara, Victor și-a pus desenul pe noptieră. Pe foaie se vedea o bărcuță pe mare. — Tati, azi voiam eu creionul albastru și Sofia l-a cerut, a spus el. Dan s-a apropiat să privească desenul. — Și ce-ai făcut?

La grădiniță, pe masa de desen erau foi și multe creioane colorate, dar un singur creion albastru. Victor îl alesese pentru mare. Sofia s-a întins după el. — Mi-l dai și mie? Victor a strâns creionul în palmă. Valurile lui încă așteptau.

Sofia și-a tras foaia mai aproape. — Vreau să colorez cerul din jurul norilor, a spus ea. Victor s-a uitat la marea lui, neterminată. A stat o clipă cu creionul în palmă, apoi i l-a întins. — Poți să-l folosești tu întâi.

Sofia a colorat cerul și a lăsat norii albi. Când a terminat, i-a dat creionul înapoi. Victor a trasat valuri lungi și a desenat o bărcuță. — Acum poți să alegi galbenul, i-a spus. Sofia a luat galbenul și a făcut un soare rotund.

Când au terminat, Victor și Sofia și-au pus foile una lângă alta. Norii păreau să plutească deasupra mării, iar bărcuța se îndrepta spre marginea hârtiei.

Acasă, Victor i-a arătat desenul lui Dan. — Uite, parcă pleacă undeva! Dan l-a pus pe noptieră, departe de cana cu apă. Victor s-a cuibărit sub pătură și a mai privit o dată bărcuța. În liniștea camerei, marea albastră se legăna încet pe foaie.